Fiecare leu de cheltuială deductibilă înseamnă mai puțin impozit. Sună simplu, și tocmai de aceea greșelile în această zonă sunt atât de frecvente: antreprenorii pun pe firmă tot ce le trece prin mână, contabilul taie jumătate, iar la inspecția fiscală se taie și restul, cu dobânzi și penalități pe deasupra.

Adevărul este că regulile nu sunt complicate, dar sunt precise. O cheltuială nu devine deductibilă pentru că ai o factură pe firmă, ci pentru că poate fi legată de activitatea economică și dovedită ca atare. Iar 2026 a adus câteva modificări importante — pragul mijloacelor fixe s-a dublat, a apărut o metodă nouă de amortizare, iar unele plafoane s-au schimbat.

Ghidul de față acoperă cele trei condiții de bază, cele zece categorii principale de cheltuieli deductibile, limitele exacte pentru cele parțial deductibile, lista celor nedeductibile, regulile specifice pentru PFA, un exemplu complet de calcul și documentele care fac diferența la un control.

Cheltuieli deductibile: cele trei condiții obligatorii

Pentru ca o cheltuială să fie deductibilă fiscal, trebuie îndeplinite simultan trei condiții:

1. Este efectuată în scopul desfășurării activității economice. Legătura cu afacerea trebuie să existe și să fie demonstrabilă. Un laptop cumpărat pentru firma de contabilitate se încadrează; același laptop cumpărat pentru copilul asociatului, nu.

2. Este înregistrată corect în contabilitate. În contul potrivit, în perioada potrivită, cu tratamentul fiscal potrivit.

3. Este justificată prin documente. Factură, contract, bon fiscal, ordin de deplasare, foaie de parcurs — în funcție de tipul cheltuielii.

Lipsa oricăreia dintre cele trei anulează deductibilitatea. Cea mai frecventă problemă în practică este a treia: cheltuiala e reală și legitimă, dar documentația e insuficientă, iar la control nu poate fi susținută.

O precizare importantă: acest ghid vizează în principal firmele plătitoare de impozit pe profit și PFA-urile în sistem real. Pentru o microîntreprindere, impozitul de 1% se aplică veniturilor, deci cheltuielile nu reduc impozitul — deductibilitatea devine relevantă doar la trecerea la impozit pe profit.

10 categorii frecvente de cheltuieli deductibile

Următoarele categorii sunt, ca regulă, deductibile la calculul rezultatului fiscal, dacă respectă cele trei condiții de mai sus și dacă nu intră sub incidența unei reguli speciale de limitare.

1. Materii prime, materiale și mărfuri. Tot ce intră în procesul de producție sau în circuitul comercial.

2. Salarii și contribuții. Salariile brute, contribuția asiguratorie pentru muncă, indemnizațiile de concediu, primele acordate conform contractului colectiv sau individual.

3. Chirie și utilități. Pentru spațiul în care se desfășoară activitatea: electricitate, apă, gaze, internet, telefonie. Atenție însă la sediul aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal: din 2024, cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații se deduc doar în proporție de 50%, aplicată la suprafața pusă la dispoziția firmei prin contract. Aceeași limitare de 50% se aplică și sediului social achiziționat de firmă într-o clădire de locuințe care nu este utilizată exclusiv în scopul activității economice.

4. Servicii profesionale. Contabilitate, consultanță juridică, audit, servicii IT, traduceri, arhitectură — cu contract și factură.

5. Software, licențe și abonamente. Programe de contabilitate, facturare, design, stocare în cloud, instrumente de management.

6. Marketing și publicitate. Campanii online, materiale tipărite, realizarea și găzduirea site-ului, participarea la târguri, servicii SEO.

7. Transport și deplasări în interes de serviciu. Bilete, cazare, diurnă în limitele legale, taxe de drum, parcări — cu ordin de deplasare și documente justificative.

8. Formare profesională. Cursuri, certificări, conferințe, cărți de specialitate, abonamente la publicații profesionale.

9. Asigurări și comisioane bancare. Asigurări de bunuri, de răspundere profesională, comisioane de administrare cont, taxe pentru transferuri.

10. Amortizarea mijloacelor fixe. Recuperarea treptată a valorii echipamentelor, mobilierului, vehiculelor, clădirilor — pe durata normală de utilizare, în limitele prevăzute de art. 28 din Codul fiscal.

Cheltuieli deductibile limitat: plafoanele exacte

Aici apar cele mai multe erori de calcul. Aceste cheltuieli se deduc doar până la un anumit prag, iar diferența devine nedeductibilă.

Tip de cheltuială	Limita de deducere
Protocol	2% aplicat asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol
Cheltuieli sociale	5% din cheltuielile cu salariile personalului
Vehicule cu utilizare mixtă (cheltuieli de funcționare)	50% din cheltuielile aferente
Amortizare autoturisme M1 (în afara categoriilor de excepție)	1.500 lei/lună/autoturism
Sediu în locuința personală a unei persoane fizice	50% din cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații
Provizioane și ajustări pentru depreciere	conform regulilor specifice din Codul fiscal
Dobânzi și costuri de finanțare	conform regulilor de limitare a deductibilității

Trei observații practice asupra acestui tabel.

Formula protocolului este cea mai des greșită din tot Codul fiscal. Baza de calcul nu se obține scăzând cheltuielile din venituri, ci pornind de la profitul contabil, la care se adaugă înapoi cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. Consecința practică: dacă firma are pierdere contabilă mică, baza poate rămâne totuși pozitivă după adăugarea protocolului, deci o parte din cheltuială rămâne deductibilă. Doar când baza astfel calculată este negativă, protocolul devine integral nedeductibil. În cheltuielile de protocol intră și TVA colectată pentru cadourile cu valoare individuală de peste 100 de lei.

Amortizarea autoturismelor nu se cumulează cu regula de 50%. Cele două limitări sunt separate: regula de 50% se aplică cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații, în timp ce amortizarea are propriul plafon, de 1.500 de lei pe lună pentru fiecare autoturism M1. Pentru un autoturism de 150.000 de lei amortizat pe 5 ani, amortizarea contabilă lunară este de 2.500 de lei, dar doar 1.500 sunt deductibili fiscal.

Plafonul de 1.500 de lei nu este însă universal. El vizează autoturismele M1 care nu se încadrează în categoriile de excepție prevăzute de lege. Pentru un vehicul utilizat exclusiv de agenții de vânzări, ca taxi, la o școală de șoferi sau închiriat către terți, amortizarea este integral deductibilă, fără plafonare lunară — la fel ca și cheltuielile de funcționare aferente.

Există o limitare la un singur autoturism pentru fiecare persoană cu funcție de conducere sau administrare. Restricția vizează expres cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, nu toate cheltuielile aferente celui de-al doilea vehicul.

Cheltuielile auto: regula de 50% și excepțiile

Vehiculele rutiere motorizate cu masă sub 3.500 kg și maximum 9 locuri, care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, generează cheltuieli deductibile doar în proporție de 50%. Limitarea acoperă cheltuielile de funcționare: combustibil, întreținere, reparații, asigurări, taxe. Amortizarea nu intră în această limitare — are propriul plafon, discutat mai sus.

Sunt deductibile integral cheltuielile aferente vehiculelor utilizate exclusiv pentru:

servicii de urgență, pază și protecție, curierat;
transport de persoane cu plată, inclusiv taxi și ridesharing;
prestarea de servicii cu plată, inclusiv închiriere către terți și instruire de către școlile de șoferi;
activitatea agenților de vânzări și de achiziții;
vehicule utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Vehiculele cu masă peste 3.500 kg sau cu mai mult de 9 locuri nu intră deloc sub incidența limitării de 50%. Pentru un vehicul folosit exclusiv la transportul mărfurilor firmei, deductibilitatea integrală este posibilă, dar se obține prin dovedirea utilizării exclusiv economice, nu automat.

Diferența dintre 50% și 100% o face documentația, nu declarația. Fără foi de parcurs completate corect, care să probeze utilizarea exclusiv profesională, tratamentul prudent și conform legii rămâne cel de 50%. La inspecția fiscală, absența foilor de parcurs este unul dintre motivele cele mai simple pentru care se recalculează impozitul.

Noutățile din 2026: prag nou și amortizare superaccelerată

Două modificări introduse prin OUG nr. 8/2026 schimbă modul în care se deduc investițiile.

Pragul mijloacelor fixe a crescut la 5.000 de lei

Prin OUG nr. 8/2026, publicată în Monitorul Oficial la 25 februarie 2026, pragul a fost majorat de la 2.500 la 5.000 de lei, cu aplicare pentru anul fiscal 2026. Un bun este considerat mijloc fix amortizabil doar dacă are, la intrarea în patrimoniu, o valoare fiscală egală sau mai mare decât acest prag.

Efectul practic este important pentru fluxul de numerar: un laptop de 4.500 de lei nu mai intră, din perspectivă fiscală, în categoria mijloacelor fixe amortizabile. Tratamentul contabil concret trebuie însă corelat cu politicile contabile ale firmei, care pot păstra un prag propriu, diferit de cel fiscal.

Două precizări:

Nu se aplică retroactiv. Bunurile cu valori între 2.500 și 5.000 de lei aflate în patrimoniu la 31 decembrie 2025 rămân mijloace fixe și își continuă amortizarea pe durata normală de utilizare rămasă. Nu se trec pe cheltuieli dintr-odată.
Este o regulă strict fiscală. Din perspectivă contabilă, firma poate stabili prin politicile proprii un prag diferit, ceea ce poate genera diferențe între evidența contabilă și cea fiscală.

Pragul va fi actualizat anual, în funcție de indicele de inflație, prin hotărâre a Guvernului — o schimbare de mecanism față de perioada anterioară, în care a rămas neschimbat mai bine de un deceniu.

Amortizarea superaccelerată: 65% în primul an

Exclusiv pentru anul fiscal 2026, activele noi din subgrupa 2.1 (echipamente tehnologice, mașini, unelte și instalații de lucru) și subgrupa 2.4 (animale și plantații), puse în funcțiune între 1 ianuarie și 31 decembrie 2026, pot beneficia de o metodă nouă de amortizare:

anul 1: până la 65% din valoarea fiscală de intrare;
anii următori: valoarea rămasă, raportată la durata normală de utilizare rămasă.

Este o facilitate semnificativă pentru firmele care investesc în echipamente, pentru că mută deducerea mai devreme și reduce impozitul chiar în anul investiției.

O condiție de reținut: pentru aceleași active, amortizarea superaccelerată nu se aplică de către contribuabilii care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Aceștia pot opta, în schimb, pentru amortizarea accelerată prevăzută de Codul fiscal. Nu este deci o alegere binară, ci o combinație de variante care merită simulată pe cifrele concrete ale firmei înainte de decizie.

Cheltuieli nedeductibile: ce nu poți deduce niciodată

Categorie	Motiv
Impozitul pe profit	Expres prevăzut ca nedeductibil
Amenzi, penalități și confiscări către autorități	Sancțiuni, nu costuri de activitate
Cheltuieli personale și de familie	Fără legătură cu activitatea economică
Cheltuieli fără documente justificative	Nu pot fi probate
Lipsuri în gestiune neimputabile și neasigurate	Nu au responsabil stabilit
Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile	Corespondență fiscală
Partea de 50% din cheltuielile de funcționare auto, la utilizare mixtă	Expres nedeductibilă
Sponsorizarea peste plafonul de credit fiscal	Nedeductibilă și nereportabilă din 2022
Cheltuieli legate de fapte de corupție	Excluse prin lege

O clarificare necesară, pentru că informația circulă încă în multe materiale online: limita de 1% pentru cheltuielile cu proprietatea intelectuală, managementul și consultanța în relația cu entități afiliate nerezidente nu mai există. Articolul 25¹ din Codul fiscal, cunoscut ca „taxa pe afiliați”, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și a fost abrogat o lună mai târziu, prin OG nr. 6/2026. Începând cu trimestrul I al anului 2026, aceste cheltuieli urmează regulile generale de deductibilitate de la art. 25, iar tranzacțiile cu părți afiliate rămân supuse principiului valorii de piață și cerințelor privind dosarul prețurilor de transfer.

Sponsorizarea: nu e cheltuială deductibilă, ci credit fiscal

Confuzia este răspândită, așa că merită clarificată: sponsorizarea nu este o cheltuială deductibilă. Se înregistrează ca nedeductibilă, iar apoi suma se scade direct din impozitul pe profit datorat, în limita celei mai mici dintre:

0,75% din cifra de afaceri;
20% din impozitul pe profit datorat.

Un exemplu: firmă cu cifră de afaceri de 2.000.000 de lei și impozit pe profit de 40.000 de lei. Prima limită este 15.000 de lei, a doua este 8.000 de lei. Se aplică cea mai mică, deci din impozit se poate scădea maximum 8.000 de lei, indiferent cât s-a sponsorizat efectiv.

Ce se întâmplă cu diferența? Aici este a doua confuzie frecventă: sumele care depășesc plafonul nu se mai reportează în anii următori. Regula reportării pe 7 ani a fost eliminată pentru sponsorizările efectuate începând cu 1 ianuarie 2022; se mai pot folosi doar sume istorice, reportate din perioade anterioare, cel târziu până în 2028. În exemplul de mai sus, dacă firma a sponsorizat 12.000 de lei, diferența de 4.000 de lei este pur și simplu o cheltuială nedeductibilă, fără niciun beneficiu fiscal ulterior.

Ce permite formularul 177 este altceva: redirecționarea capacității fiscale rămase neutilizate. Dacă firma nu a sponsorizat deloc sau a sponsorizat sub plafon, poate direcționa diferența până la limita legală către un beneficiar ales, prin depunerea formularului până la termenul declarației 101.

Atenție, microîntreprinderi: din 2024, facilitatea a fost abrogată. O microîntreprindere poate sponsoriza, dar fără niciun avantaj fiscal — nu se scade nimic din impozitul de 1%. Dacă motivația era optimizarea fiscală, aceasta nu mai există. Detalii despre diferențele dintre regimuri găsești în articolul despre micro sau impozit pe profit.

O condiție esențială: beneficiarul trebuie verificat în Registrul entităților și unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, ținut de ANAF.

Cheltuieli deductibile la PFA: ce e diferit

Pentru PFA, regulile funcționează pe o logică apropiată, dar cu diferențe care contează.

Prima și cea mai importantă: deductibilitatea există doar în sistem real. Dacă ești pe normă de venit, cheltuielile efective nu reduc venitul impozabil. Impozitul se stabilește în funcție de norma anuală de venit, ajustată potrivit legii, iar CAS și CASS se determină separat, după regulile aplicabile contribuțiilor sociale.

Formula de calcul: venit net = venit brut − cheltuieli deductibile. Impozitul de 10% se aplică venitului net anual impozabil, determinat potrivit regulilor fiscale.

CAS și CASS sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, ceea ce amplifică efectul fiecărei cheltuieli deduse.

Plafoane specifice pentru PFA:

Tip de cheltuială	Limita
Protocol	2% din baza de calcul (venit brut − cheltuieli deductibile, exclusiv protocolul și bursele private)
Vehicule cu utilizare mixtă	50% din cheltuielile de funcționare
Cotizații la asociații profesionale	echivalentul a 4.000 EUR/an
Contribuții profesionale obligatorii	5% din venitul brut realizat
Pensii facultative	echivalentul a 400 EUR/an
Asigurări private de sănătate	echivalentul a 400 EUR/an

Ce nu poate deduce un PFA: sponsorizările și donațiile sunt integral nedeductibile din 2024. Singura excepție o reprezintă bursele private, în limita a 5% din baza de calcul.

Sediul acasă: chiria și utilitățile sunt deductibile proporțional cu suprafața efectiv folosită pentru activitate, cu condiția existenței unui sediu declarat sau punct de lucru.

Autoturismul personal: poate genera cheltuieli deductibile dacă aparține PFA-ului sau dacă există contract de comodat, tot în limita de 50% pentru utilizare mixtă.

Exemplu complet de calcul

Pentru a vedea cum funcționează toate regulile împreună, luăm o firmă de servicii plătitoare de impozit pe profit, cu următoarea situație pe 2026:

venituri totale, care reprezintă și cifra de afaceri: 800.000 lei
cheltuieli cu salariile: 200.000 lei
cheltuieli operaționale integral deductibile: 350.000 lei
cheltuieli de protocol înregistrate: 12.000 lei
cheltuieli de funcționare pentru un autoturism cu utilizare mixtă: 30.000 lei
amenzi primite de la autorități: 3.000 lei
sponsorizare acordată unui ONG: 10.000 lei

Pasul 1 — profitul contabil. Se scad din venituri toate cheltuielile înregistrate, indiferent de tratamentul lor fiscal: 800.000 − 605.000 = 195.000 de lei.

Pasul 2 — plafonul de protocol. Baza de calcul este profitul contabil, la care se adaugă cheltuielile de protocol (firma nu a înregistrat încă cheltuiala cu impozitul pe profit): 195.000 + 12.000 = 207.000 de lei. Limita de 2% înseamnă 4.140 de lei deductibili. Diferența de 7.860 de lei devine nedeductibilă.

Pasul 3 — cheltuielile auto. Din 30.000 de lei cheltuieli de funcționare, doar 50% sunt deductibili, adică 15.000 de lei. Restul de 15.000 este nedeductibil.

Pasul 4 — amenzile și sponsorizarea. Amenzile de 3.000 de lei sunt integral nedeductibile. Sponsorizarea de 10.000 de lei este și ea nedeductibilă ca și cheltuială, dar generează credit fiscal, calculat la pasul 6.

Pasul 5 — rezultatul fiscal. La profitul contabil se adaugă toate cheltuielile nedeductibile: 195.000 + 7.860 + 15.000 + 3.000 + 10.000 = 230.860 de lei. Impozit pe profit înainte de credit fiscal: 230.860 × 16% = 36.937,60 lei.

Pasul 6 — creditul fiscal din sponsorizare. Limitele sunt 0,75% din cifra de afaceri, adică 6.000 de lei, și 20% din impozitul datorat, adică 7.387,52 lei. Se aplică cea mai mică: 6.000 de lei. Impozit final de plată: 36.937,60 − 6.000 = 30.937,60 lei.

Ce se observă din acest exercițiu: din cei 10.000 de lei sponsorizați, doar 6.000 s-au recuperat prin credit fiscal, iar diferența de 4.000 de lei este pierdută definitiv, fără posibilitate de reportare. Iar din cheltuielile de protocol de 12.000 de lei, doar 4.140 au redus efectiv baza impozabilă. Fără monitorizarea plafoanelor pe parcursul anului, ambele sume ar fi fost cheltuite cu așteptarea unui beneficiu fiscal care nu se materializează.

Un detaliu care merită subliniat: plafonul sponsorizării se raportează la cifra de afaceri, care nu coincide automat cu totalul veniturilor. Într-o firmă cu venituri financiare sau din vânzarea de active, cele două valori diferă, iar calculul trebuie făcut pe cifra de afaceri din situațiile financiare.

Documentele care fac diferența la control

Deductibilitatea se pierde cel mai des nu din interpretare greșită, ci din documentație insuficientă. Iată ce trebuie să ai la dosar:

Factura pe numele firmei sau PFA-ului, cu toate elementele obligatorii. O factură pe numele persoanei fizice nu justifică o cheltuială a firmei.
Contract, pentru servicii recurente: consultanță, management, marketing, închiriere. Absența contractului la o cheltuială de consultanță este primul lucru pe care îl caută inspectorul.
Dovada prestării efective, pentru servicii: rapoarte, livrabile, corespondență, procese-verbale de recepție. O factură de „servicii de consultanță”, fără nimic care să o susțină, este vulnerabilă.
Foi de parcurs, pentru vehicule cu deductibilitate 100%.
Ordin de deplasare și decont, pentru transport și diurnă.
Contract de sponsorizare și dovada transferului, plus verificarea beneficiarului în registrul ANAF.
Documente de recepție și fișe de mijloc fix, pentru investiții.

Pentru categoriile de operațiuni supuse obligației, datele facturilor ajung deja în sistemul ANAF prin RO e-Factura, iar informațiile contabile sunt raportate prin declarația SAF-T D406. Practic, ANAF vede structura cheltuielilor tale înainte de a ajunge la ușă. Documentația nu mai este o formalitate de arhivă, ci prima linie de apărare.

6 greșeli frecvente în deducerea cheltuielilor

Factura pe persoana fizică, nu pe firmă. Este cel mai simplu motiv de respingere.
Deducerea integrală a cheltuielilor auto, fără foi de parcurs care să probeze utilizarea exclusivă.
Tratarea sponsorizării ca și cheltuială deductibilă, în loc de credit fiscal — cu efect dublu de eroare în declarație. La fel de frecventă este așteptarea că partea peste plafon se reportează, ceea ce nu mai este valabil.
Calculul greșit al bazei de protocol, prin scăderea cheltuielilor din venituri în loc de pornirea de la profitul contabil — o eroare care duce, de regulă, la supraestimarea sumei deductibile.
Servicii de consultanță fără contract și fără livrabile. Suma este reală, dar nu poate fi dovedită.
Confundarea regulilor de la microîntreprindere cu cele de la impozitul pe profit. În regimul micro, deductibilitatea nu reduce impozitul, așa că efortul de optimizare este inutil.

Checklist practic

Verifică lunar dacă toate facturile sunt emise pe numele corect al firmei sau PFA-ului
Ține evidența separată a cheltuielilor cu deductibilitate limitată și monitorizează plafoanele trimestrial
Completează foile de parcurs în timp real, nu retroactiv
Încheie contracte pentru toate serviciile recurente și păstrează dovezile prestării
Recalculează plafonul de protocol la fiecare închidere de trimestru
Pentru investiții în 2026, compară amortizarea superaccelerată cu scutirea pentru profit reinvestit înainte de a alege
Verifică beneficiarii sponsorizărilor în registrul ANAF înainte de transfer
Revizuiește anual politica de deductibilitate — plafoanele se schimbă frecvent

Cheltuieli deductibile: întrebări frecvente

Ce condiții trebuie să îndeplinească o cheltuială pentru a fi deductibilă?
Trei, simultan: să fie efectuată în scopul activității economice, să fie înregistrată corect în contabilitate și să fie justificată prin documente.

Care este limita pentru cheltuielile de protocol?
2% aplicat asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. Protocolul devine integral nedeductibil doar dacă baza astfel calculată este negativă.

Pot deduce integral cheltuielile cu mașina firmei?
Doar dacă vehiculul este utilizat exclusiv în activitatea economică și poți proba acest lucru cu foi de parcurs, sau dacă se încadrează într-una dintre categoriile de excepție. Altfel, deducerea este de 50%.

Amortizarea mașinii firmei este limitată la 1.500 de lei pe lună?
Doar pentru autoturismele M1 care nu se încadrează în categoriile de excepție. Un vehicul folosit exclusiv de agenții de vânzări, ca taxi, la rent-a-car sau la o școală de șoferi are amortizarea integral deductibilă.

Care este pragul mijloacelor fixe în 2026?
5.000 de lei, majorat de la 2.500 de lei prin OUG nr. 8/2026, aplicabil achizițiilor efectuate în anul fiscal 2026. Bunurile cu valori între 2.500 și 5.000 de lei aflate în patrimoniu la 31 decembrie 2025 își continuă amortizarea pe durata rămasă.

Sponsorizarea este cheltuială deductibilă?
Nu. Este nedeductibilă, dar se scade direct din impozitul pe profit, în limita minimului dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul datorat. Microîntreprinderile nu mai beneficiază de această facilitate din 2024.

Un PFA pe normă de venit poate deduce cheltuieli?
Nu. Deductibilitatea funcționează exclusiv în sistemul real de impozitare.

Mai există limita de 1% pentru cheltuielile cu entități afiliate nerezidente?
Nu. Articolul 25¹ din Codul fiscal a fost abrogat prin OG nr. 6/2026, iar cheltuielile respective revin la regulile generale de deductibilitate începând cu trimestrul I al anului 2026.

Se mai reportează sponsorizarea care depășește plafonul?
Nu, pentru sponsorizările efectuate din 2022 încoace. Se mai pot utiliza doar sume reportate din perioade anterioare, până cel târziu în 2028.

Cum te putem ajuta

Optimizarea fiscală legală nu înseamnă să găsești portițe, ci să nu pierzi deducerile la care ai dreptul — și să le poți susține la un control. În practică, majoritatea firmelor pierd bani în ambele direcții simultan: deduc lucruri care nu se pot deduce și ratează cheltuieli perfect legitime, din lipsă de documentație.

La ContaExpertis analizăm structura cheltuielilor firmei tale, identificăm deducerile neutilizate, verificăm încadrarea corectă a celor cu plafon și construim documentația care rezistă la inspecție. Pentru investițiile din 2026, facem simularea comparativă între amortizarea superaccelerată și scutirea pentru profit reinvestit, ca să alegi varianta cu impact real mai mare.

Suntem o echipă de experți contabili membri CECCAR și consultanți fiscali, cu sediul în Iași și clienți din toată țara, deserviți inclusiv online. Vezi detalii despre serviciile noastre de contabilitate.

Surse oficiale

Portalul legislativ al Ministerului Justiției – Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 25, 28 și 68
Agenția Națională de Administrare Fiscală – formulare, registre și proceduri
Ministerul Finanțelor – informații fiscale oficiale
Banca Națională a României – cursul de schimb pentru plafoanele exprimate în euro

Contact

📍 Str. Șipotel, Nr. 7, Iași, județul Iași
📞 0758 796 945
📧 contact@contaexpertis.ro
🌐 contaexpertis.ro

Urmăriți-ne și pe rețelele de socializare: Facebook · Instagram · LinkedIn · Pinterest

Informațiile din acest articol au caracter general și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Pentru situația specifică a firmei tale, îți recomandăm o consultare directă cu un specialist.